„Paştele la români”

Pastele la romani, traditii si obiceiuri

Tradiţii de Paşte – apasa aici

Ouale, simbol pascal al Invierii

Considerata cea mai importanta sarbatoare din calendarul crestin, Pastele se celebreaza la o data variabila. Datina n-ar fi implinita fara legile nescrise ale pamantului, fara obiceiurile care cuprind practici si rituri, iar neimplinirea acestora ar arata o lipsa a credintei, care, implicit, ar atrage fortele malefice asupra omului si a pamantului. Dupa respectarea Postului mare si dupa sarbatorirea Sambetei lui Lazar si a Floriilor, satele romanesti traiesc cu evlavie tragedia Saptamanii Patimilor, pentru a ajunge lumina Sfintelor Pasti, miracolul Invierii lui Hristos si luarea Pastilor.

In Saptamana Pastilor, taranii se straduiesc sa incheie toate activitatile gospodaresti: pamantul sa fie arat si semanat, casele varuite si impodobite, vesmintele noi sa fie terminate. Pe langa covoare, laicere, icoane si blide cu stergare, gospodinele impodobesc odaile si cu mladite de salcie de la Florii. In Miercurea, Joia sau Vinerea Mare, femeile pregatesc pasca si ouale rosii, simboluri pascale ale vietii, ale Invierii.
Cea mai de seama coptura, pe care o mananca romanii, este Pasca, spunea Simion Florea Marian. Plamadita din faina de grau curat, gospodinele ii dau forma si culoarea soarelui, o umplu cu branza de vaci, o ung cu ou, iar deasupra ii modeleaza o cruce din aluat. Pasca se duce la biserica pentru a fi sfintita, apoi se mananca sacramental. Traditia ne spune ca in noaptea ce premerge Joia Mare se deschid mormintele, iar sufletele mortilor se intorc la casele lor. Acum se aprind Focurile de Joi-Mari, care se presupune ca incalzesc sufletele celor plecati dintre vii, dar si ca detin valente purificatoare pentru intreaga gospodarie. Dupa slujba, cei care beneficiaza de „darurile pomului” sunt copiii si oamenii sarmani din comunitate, urmand ca ramura sa fie pusa pe mormantul celui pentru care s-a impodobit. Acest gest ritualic simbolizeaza legatura dintre cele doua lumi, cea reala si lumea imaginara a celor „plecati”. O traditie interesanta vorbeste despre „nunta urzicilor”, adica inflorirea si incetarea acestora de a mai fi bune de mancat, din aceasta zi capatand valente apotropaice. In Joia Mare se inrosesc ouale, existand credinta ca ouale fierte si inrosite in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului. Conform traditiei, in ziua de Paste oamenii au locuintele curate si alimentele rituale pregatite.

Pasca si ouale, nelipsite de pe masa de Paste

Pasca, ouale rosii si mielul constituie elemente purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal si al Invierii, al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. In dimineata primei zile de Paste, toti membrii familiei se spala pe fata cu apa (neinceputa) dintr-un vas in care au fost puse un ou rosu, un ban de argint si o crenguta de busuioc, spunand: Sa fiu sanatos/sanatoasa si obrazul sa-mi fie rosu ca oul, sa fiu dorit(a) si asteptat(a) asa cum sunt asteptate ouale rosii de Paste, sa fiu iubit(a) ca ouale in zilele Pastelui, apoi se trece peste fata moneda de argint, zicand: Sa fiu mandru/a si curat(a) ca argintul si vazut(a) ca busuiocul. Fiecare gest ritualic al sarbatorii reprezinta o dimensiune simbolica aparte. In acest sens, un exemplu il constituie si imbracatul, care, aici, are rol de innoire. Datorita existentei unei credinte conform careia de Paste este bine sa ai straie noi, odinioara, fetele si tinerele neveste coseau camasi pentru toti membrii familiei. Pentru fetele de maritat semnificatia era si mai puternica, acestea urmand a purta noile camasi atat la biserica, cat si la joc. In aceasta zi, copiii merg la prieteni si la vecini sa anunte Invierea Domnului, iar gazdele ii rasplatesc cu oua rosii.
Superstitii de Pasti: Cine doarme in ziua de Paste, ii va ploua si i se va strica fanul in polog. (Artur Gorovei – Credinte si superstitii.) Cei care mananca miel, n-au voie sa dea oasele la caini, ci trebuie sa le ingroape sub un mar, pentru a fi pana la Pastele urmator frumosi si sanatosi ca marul. Cojile de oua se dau pe apa, ca sa le dai de stire si blajinilor ca soseste Pastele. La Paste, cine merge la biserica sa-si puna un ou rosu in san, ca tot anul sa fie rosu si frumos, iar fetele sa aiba petitori.
Dintre motivele folosite am putut observa: frunza de stejar, coltul mistretului (insemnele padurii); trifoiul (insemnul pastoritului); fierul plugului, grebla, sapa (insemnele agriculturii); dalia (insemnul stabilitatii casei); prescura (insemnul bunastarii); paianjenul care, conform legendei, si-a tesut panza la gura pesterii in care, pentru a scapa de urmaritori, se ascunsese Sfanta Fecioara cu Pruncul; calea ratacita – a carei evitare o propovaduieste Biserica; racul, care a apucat in clestii sai cel de-al patrulea piron destinat rastignirii si l-a tarat de-a-ndaratelea, de la locul martiriului, si care de-atunci „merge inapoi”; pieptenele, folosit (dupa traditie) la pogorarea lui Iisus Christos de pe Cruce, cand i s-a luat cununa de spini de pe cap.
La inceput, doar simbolul pagan, oul, marca celebrarea, Noului An, la echinoctiul de primavara. In aceasta zi, oamenii isi trimeteau oua viu colorate in semn de afectiune. In crestinism, oul vopsit sau incondeiat isi transfera semnificatiile in domeniul religios, fiind in continuare un simbol al Invierii si rodirii. Ouale rosii amintesc sacrificiul facut de Iisus Hristos pentru omenire.
Exista si cateva superstitii referitoare la aceasta zi:
– nu este bine sa dormi in Joia Mare, caci cine doarme in aceasta zi va ramane lenes un an intreg;
– daca doarme o femeie, va veni Joimarita care o va face incapabila de lucru tot anul;
– mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, unde stau pana in sambata dinainte de Rusalii;
– in credinta populara aceasta zi este termenul final cand femeile trebuie sa termine de tors canepa.
Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim: se fac focuri in curtea casei, pentru ca mortii sa se poata incalzi. Focul din Joia Mare se face aprinzand pentru fiecare mort cate o gramajoara, daca vreti sa fie si ei luminati.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: